Testimoniale

Alina Teodorescu

Ne place sau nu, Bucureștiul trebuie să se schimbe structural, să-și schimbe imaginea, atât pe plan local, cât și pe plan european. Iar acest moment a venit, este acum, aici. Să profităm!

Alina Teodorescu, ARCUB

Raluca Ciută

Bucureștiul are peste treizeci de instituții culturale, peste două sute de operatori culturali. Acum are și un numitor comun, un scop participativ, și cred că este cel mai mare câștig al acestei candidaturi.

Raluca Ciută, ARCUB

Anca Ioniţă

În primul rând, e o cursă cu noi înșine, a orașului cu sine. Candidatura este un proces de transformarea orașului cu ajutorul culturii. Este un motiv pentru ca orașul să se uite la el însuși, să-și facă o analiză, să vadă unde este, și să ajungă în alt punct.

Anca Ioniţă, ARCUB

Svetlana Cârstean

De ce București? Pentru că este un oraș flămând de frenezie, coerență și coeziune. Pentru că orașul are nevoie de o poveste comună, pentru ca oamenii să-și amintească astfel că aparțin aceluiași teritoriu. Pentru că Bucureștiul conține mai multe orășele mici care au nevoie să fie aduse împreună. Pentru ca felul în care iubesc acest oraș străinii care-l vizitează să îi molipsească și pe locuitorii lui. Pentru că este un oraș care dorește foarte mult să-și dezvăluie identitatea și să-și afirme apartenența la Europa de demult și la Europa de astăzi. Pentru că Europa are nevoie de tot ceea ce este și tot ceea ce știe Bucureștiul.

Svetlana Cârstean, poet și curator

Cosmin Manolescu

București 2021 trebuie să creeze punți între diversele insule care compun sectorul cultural și să genereze o nouă dinamică culturală. Bucureștiul are nevoie să se schimbe și să-și îmbunătățească imaginea de oraș european într-adevăr creativ, care își deschide patrimoniul cultural, arhitectural și cultura sa vie către cetățeni. Până acum foarte puține s-au făcut în această direcție.

Cosmin Manolescu, coregraf, director al Fundației Gabriela Tudor

Cătălin Crețu

Candidatura reprezintă un prilej de comparație lucidă cu alte orașe culturale europene, de conștientizare a rolului culturii în concertul european, de evaluare a resurselor și specificității bucureștene în contextul diversității culturale europene. Participarea la competiție poate fi vehiculul prin care orașul se reconectează la Europa și viceversa. Pretextul, trigger-ul unui nou început.

Cătălin Crețu, director executiv InnerSound International New Arts Festival

Noemi Salanțiu

Trăiesc în București de un an, cu mandatul de a construi o comunitate: să caut inițiative promițătoare care schimbă orașul de la firul ierbii.

Oriunde te-ai uita, grupuri de cetățeni se organizează independent pentru a aduce cultura în educație, pentru a folosi tehnologia în maparea orașului, pentru a influența factorii de decizie la nivel de cartier, sau pentru a revitaliza infrastructura publică nefolosită, ca să numesc doar câteva zone de acțiune. Schimbarea deja se face resimțită și se pare că ea e condusă de cetățeni implicați.

Fie că e vorba de un nou val de tineri români sau nu, acești makeri de cultură sunt uniți de voluntariat și adesea operează cu foarte puține resurse. Merită mai mult suport, iar candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii e o ocazie de-ai susține, cât și de a conecta Bucureștiul la schimbarea globală și la modele de colaborare eficientă între factori de decizie, societatea civilă și cetățeni.

Noemi Salanțiu, community builder, EdgeRyders

Peter Bishop

E a șasea sau a șaptea oară când vizitez Bucureștiul. Îmi place ca oraș. Bucureștiul nu este un loc cu care se lucrează ușor, însă are un potențial extraordinar. Dacă orașul ar reuși să câștige competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii și ar dezvolta programe prin care să-și antreneze cetățenii în viața orașului, care să le ofere șansa să redescopere cum pot folosi orașul ca parte a vieții lor de zi cu zi, cred că s-ar atinge un moment extrem de important în dezvoltarea orașului. (…) Are de-a face cu o reîndrăgostire a oamenilor de oraș, de fapt. Vin din Londra, care e un oraș de succes, oamenilor le place. Însă acum 20 de ani nu era la fel. Exista o senzație generală cum că oamenilor le displăcea Londra, că trăiau acolo pentru că lucrau acolo și că voiau să scape. Dacă un oraș poate să-și redescopere centrul, spațiile, clădirile și interioarele, să vină cu o ofertă care permite oamenilor să se simtă bine și chiar să se distreze, atunci el poate să se re-conecteze cu cetățenii săi. Odată ce se întâmplă asta, oamenii încep să investească la rândul lor în oraș, iar viața publică, atractivitatea locului și entuziasmul vor crește și ele.

Peter Bishop, decan al Bartlett School of Architecture London

Echipa Bucharest Greeters

Bucureștiul nostru este acel oraș efervescent și plin de surprize care ne amintește zi de zi că micile bucurii ne fac existența mai frumoasă. Un colț marcat de istorie și plin de povești, o gradină umbrită sau o alee plină de porumbei ne demonstrează că orice poate contribui la frumusețea unui oraș. Depinde, însă, de fiecare dintre noi cum îi arătăm Bucureștiului că îl iubim. Ne dorim un București plasat pe harta culturală europeană în 2021 pentru a vedea eforturile noastre, ale tuturor, răsplătite, pentru a sărbători că buturuga mică poate răsturna carul mare.

Echipa Bucharest Greeters

Vlad Popovici

Sunt născut și crescut în București. Și nu aș da altă țară, sau oraș, pe ce am acum: un oraș cosmoplit, plin de viață, aventuros, efervescent, plin de oameni faini la tot pasul.

Cred cu tărie în candidatură, așa cum mai cred că Bucureștiul poate reprezenta cu mândrie România, ca și Capitală Europeana a Culturii în anul 2021.

Vlad Popovici, managing director, Kubis Interactive