Primul studiu de consum cultural în București. Un sfert dintre locuitorii orașului privesc zilnic 2 ore la televizor. Cinematograful și teatrul, destinațiile culturale favorite

_DSC5319 copy

Primul studiu de consum cultural în București. Un sfert dintre locuitorii orașului privesc zilnic 2 ore la televizor. Cinematograful și teatrul, destinațiile culturale favorite

2 bucureșteni din 10 nu au participat în ultimul an la niciun eveniment cultural, în timp ce tot 2 din 10 declară că merg la evenimente culturale mai des de 3 ori pe lună, potrivit primului Studiu de consum cultural pentru București, realizat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC), la comanda ARCUB –Centrul Cultural al Municipiului București, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului. Potrivit studiul, prezentat marți, la sediul ARCUB, în București, mai mult de un sfert din populație (26.9%) alocă privitului la televizor în fiecare zi a săptămânii o medie de 2 ore, iar 24.7% o medie de o oră zilnic. O diferență mai mare apare în situația celor care dedică 3-4 ore pe zi acestei activități: de la 19% în timpul săptămânii, la 28.9% în timpul week- end-ului.

 

În ce privește consumul cultural în spațiul public, bucureștenii preferă cinematograful, evenimentele prilejuite de sărbători locale sau mersul la teatru. Aproape jumătate dintre bucureșteni (46% în cazul cinematografelor și respectiv 45% în cazul celorlalte două) afirmă că au participat cel puțin o dată în ultimul an la o astfel de manifestare culturală. De celalaltă parte, numai 10,7% dintre bucureșteni spun că au fost la filarmonică, 12,9% la operă sau operetă și numai 15,5% dintre ei au fost la bibliotecă pentru a citi.

 

Mersul la cinematograf de cel puţin 1- 2 ori pe an sau mai des este cea ma răspândită formă de consum cultural din Bucureşti, în 2015.
Dintre cei care au mers cel puţin o dată în ultimele 12 luni la cinematograf:
•48.8% au vizionat un film la un cinematograf multiplex,
•30.2% au vizionat filme la cinematograful clasic.

 

Atunci când vorbim despre preferințele pentru anumite piese de teatru:
•38% au declarat că preferă să meargă la comedii,
•31,2% merg la teatru clasic,
•11,7% merg la teatru contemporan.

 

Cele mai vizitate festivaluri, în ultimii doi ani (2013-2015) au fost Zilele Bucureștiului 14,6%, Târgul de carte Gaudeamus 10,4%, Festivalul George Enescu 7,9% și Festivalul Național de Teatru 7,6%.

 

În ce privește alte activități recreative, 80,9% dintre bucureșteni au fost cel puțin o dată pe lună într-un parc, 64,3% au fost cel puțin o dată pe lună la cumărături la mall, iar 59% dintre bucureșteni au fost cel puțin o dată pe lună la biserică.

 

În topul hobby-urilor bucureștenilor se numără dansul 35,1%, fotografia 21,1% și scrisul (poezii, proză, jurnal) 18,1%.

 

Când vine vorba de traiul în comun și acceptarea diferențelor etnice, 12% dintre bucureșteni spun că au fost cel puțin o dată în ultimul an la un eveniment multicultural. 21% spun că au luat masa la un restaurant cu specific etnic, 19% au fost la un târg cu specific tradițional, în timp ce 16% au participat la o piesă de teatru pe tema minorităților de orice fel. 53% dintre respondenții studiului afirmă că au un prieten care aparține unei minorități iar 43% nu sunt deranjați ca vecinii lor să aparțină unei minorități.

 

Studiul a analizat și opiniile bucureștenilor în legătură cu calitatea vieții urbane. Printre aspectele de care ei se declară nemulțumiți se numără infrastructura stradală (condițiile pentru mașini, cât și pentru pietoni sau bicicliști), curățenia, cu accent pe calitatea aerului. În schimb, ei se declară mulțumiți de aspectele ce țin de petrecerea timpului liber, evenimentele de consum cultural, cu mențiunea că numitorul comun al acestora ține de gratuitate, parcurile, evenimentele în aer liber, spațiile de joacă pentru copii.

 

Studiul a fost realizat în vara anului 2015, pe un eșantion reprezentativ de 1068 de presoane, cu vârsta minimă 14 ani.

 

„Această analiză este numai una dintre cele care au fost realizate pentru a fundamenta un document strategic la nivelul orașului București, în materie culturală. Este prima strategie culturală pe care orașul își propune să o adopte, motiv pentru care a fost nevoie de un demers mult mai îndelungat și mai profund, o încercare de înțelegere a ecosistemului cultural bucureștean. S-a realizat o serie de alte studii și analize legate de infrasrtuctura potențială, de modul de petrecere a timpului liber în cartiere, de practici de consum la nivel de comunități, plus o serie de alte diagnoze pe diverse domenii artistice. Pe baza tuturor acestor documente, strategia culturală este în momentul de față în curs de elaborare și în curs de corelare cu diverse alte strategii sectoriale. Un prim document strategic va fi supus dezbaterii publice la sfârșitul lunii martie, astfel încât, sperăm noi, în cursul lunii aprilie, actualul consiliu general să adopte această strategie”, a declarat Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale.

 

La întâlnirea de la ARCUB de marți au participat și reprezentanții Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului București, care au dat asigurări că Strategia Culturală se numără printre prioritățile PMB. Existența unei strategii culturale adoptate de autorități și în curs de implementare este, de altfel, o condiție fără de care canditatura orașului București nu poate merge mai departe în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.