O discuție despre PIDU și comunicarea legată de viitorul orașului

29 februarie, 2016

Un centru al Bucureștiului atrăgător pentru atât locuitori, turiști sau posibili investitori, are nevoie de o infrastructură regândită pentru a deveni un magnet pentru dezvoltare și investiții creative, așa cum te-ai aștepta de la o capitală europeană. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Central București este un subiect discutat intens în ultima vreme. Implementat într-un mod deștept, acest plan integrat ar putea schimba fața orașului nostru, pe care acum îl iubim și-l detestăm deopotrivă. Sâmbătă, 27 februarie, la ARCUB, acest plan a făcut subiectul unei întâlniri inițiate de A.T.U. Asociația pentru Tranziție Urbană, în cadrul proiectului URBOTECA. La atelier au participat arhitecți, urbaniști și antreprenori.

 

Din textul de prezentare a acestui plan, aflăm că urmărește punerea în valoare a caracterului eclectic al centrului Bucureștiului ca marcă identitară a orașului, reintegrarea zonelor destructurate ale centrului orașului, crearea unui sistem de circulații eficient, revigorarea rețelei de spații publice, dezvoltarea durabilă a activității economice și asigurarea unui climat social divers și sigur. Dar pentru a transfera aceste principii și idei în realitate, pentru a fi urmată de investiții și lucrări ce respectă obiectivele anunțate, viziunea trebuie să fie îmbrățișată de locuitori, să fie asumată politic. Acesta este motivul pentru care echipa proiectului URBOTECA a ales acest studiu de caz tocmai pentru că dorește să sprijine o comunicare mai bună între actorii urbani, să ceară resurse și să ofere sugestii pentru instrumente de dezbatere și de transparență decizională, prin care se poate discuta viitorul orașului.

 

Studiul de caz privind spațiile publice din centrul capitalei este unul foarte interesant. Un prim pas pentru a atrage atenția opiniei publice către nevoia de spații publice și către idei prin care acestea se pot îmbunătăți s-a făcut în 2006, prin proiectul Va Urma, inițiat de un grup de entuziaști și sprijinit de British Council. La momentul respectiv, s-a analizat zona Pieței Rahova, iar rezultatul a fost un exercițiu de viziune pentru regenerare urbană, prin acțiuni de revitalizare temporară. O serie de evenimente socio-culturale au făcut ca zona să poată fi considerată o cameră de cultură alternativă. Colaborările cu experți străini de la momentul respectiv au dat naștere și altor proiecte ulterioare, precum La Bomba, inițiat în colaborare cu școlile din cartierul Rahova.

 

În 2007, grupul de inițiativă a pus în discuție TUB – Transcentral Urban București, un proiect de reunificare a unor zone cu potențial divers, de la nord și până la sudul cumva abandonat al centrului orașului și aflat într-o situație de destructurare și rupt de oraș datorită intervențiilor din anii 80. Prezentarea s-a făcut atunci într-o expoziție la Sala Dalles care a avut un impact major. În anul 2010, concursul PIDU Zona Centrală organizat de Primăria Municipiului București a oferit echipei care promova ideile din TUB de ani de zile să lucreze alături de alți specialiști pentru a-l putea fundamenta și completa. Planul integrat de dezvoltare a fost deci construit pe informație colectată în ultimii 5 ani despre zona centrală extinsă, dar și pe baza avizelor și a priorităților dorite de PMB – Primăria Municipiului București. În plus, PIDU urmărește să găsească inclusiv soluții pentru traficul sufocant al orașului.

 

Ca documentație, PIDU este construit pe structura cerută pentru finanțare europeană din Programul Operațional Regional 2007-2014. Rolul său este de a oferi nu numai propuneri concrete pentru o serie de proiecte de amenajarea unor spații publice din centrul orașului, ci și să vină în completarea Planului Urbanistic General (PUG), pe partea de reglementări (reguli de construire și amenajare). PIDU exprimă, pe de o parte, principii și direcții de acțiune, dar ajunge să detalieze, pentru intervențiile alese ca proiecte prioritare, elemente foarte concrete pentru a putea face studii de fezabilitate, proiecte tehnice și chiar urmărire de șantier când va veni momentul.

 

Acest gen de program are în același timp nevoie ca noi, bucureștenii, fie că suntem cetățeni, administratori publici, sau investitori, să învățăm să colaborăm și să lucrăm cu flexibilitate, în jurul unor direcții de acțiune care ne reprezintă pe toți și care formează un cadru de referință ce nu ar trebui să se schimbe de la un mandat electoral la altul.

 

Până acum, Bucureștiul a ratat, din diferite motive, un număr mare oportunități pentru a deveni un oraș mai bun pentru locuitorii săi: oamenii sunt nemulțumiți, lucrurile stagnează sau se deteriorează, nu ajungem vreodată la un consens. Emoțional și aparte în felul său, Bucureștiul nu este însă unicul oraș din România unde nu se înregistrează vreun progres în ce privește amenajarea spațiilor publice.

 

Ajutorul din partea Uniunii Europene necesită și înțelegerea acestuia din urmă. Sunt mulți arhitecți care nu au răbdare să urmărească toate aceste principii și condiții care însoțesc programele europene de finanțare. sunt multe primării care nu fac apel la urbaniști și arhitecți pentru proiectele prin care cheltuiesc aceste fonduri. În acest context, specialiștii consideră că e nevoie de o administrație care să fie mai pro-activă și nu doar reactivă. Este nevoie ca o idee să fie urmărită până la capăt, coerent, de la planificare și până la implementare. Iar implicarea cetățenilor este din ce în ce mai necesară în transformarea spațiului în care trăim.

Category
Evenimente trecute, Galerie, Stiri
Tags
2021, activitate economica, administratori publici, amenajarea spatiilor publice, antreprenori, ARCUB, arhitecti, asociatia pentru tranzitie urbana, atragator, atu, bucurestenii, Bucuresti, Capitala Culturala Europeana, capitala europeana, Capitala Europeana a Culturii, caracter, CEaC, central bucuresti, centrul orasului, cetateni, circulatie eficienta, climat social divers, consens, deterioreaza, dezvoltare durabila, eclectic, emotional, flexibilitate, implementare, infrastructura, investitori, la bomba, locuitori, mandat electoral, marca identitara a orasului, oportunitati, oras, pidu, planificare, planul integrat de dezvoltare urbana, planul urbanistic general, programul operational regional, proiecte tehnice, Rahova, retele de spatii publice, reunificare, scoli, stagneaza, studii de fezabilitate, trafic bucuresti, trafic sufocant, transcentral urban bucureti, transformarea spatiului in care traim, tub, turisti, urbanisti, urboteca, urmarire de santier, va urma, viitorul orasului, zone cu potential divers, zone destructurate