Liniile generale ale Strategiei Culturale a Bucureștiului au fost prezentate azi la ARCUB

5 mai, 2016

În cursul acestei dimineți ARCUB a găzduit prima întâlnire de consultare al cadrului pentru documentul strategic de viziune al Strategiei Culturale a Municipiului București. La întâlnire au participat atât membri ai instituțiilor culturale la nivelul municipalității, de stat, cât și din sfera independentă.

 

Prezent la întâlnire, specialistul internațional Robert Palmer, fost director al departamentului de patrimoniu și cultură al Consiliului Europei, cu o vastă experiență în dezvoltarea unor strategii similare atât în orașe mari, de la Bruxelles și până în Londra sau Vancouver, dar și mici, a vorbit despre problemele comune pe care le întâmpină, în acest proces, țările din fostul bloc comunist.

 

De la poziționare și statut al culturii, de la centralizare și decentralizare, incluziune culturală, participare și diversitate, forme vechi și noi de expresie culturală, industrii culturale, economii creative și până la spațiul public, există nenumărate provocări pe care nu doar Bucureștiul le întâmpină în încercarea de a-și crea o direcție generală care să unească strategic cultura și dezvoltarea urbană. Înainte de 1989, statul ar fi fost principalul decident, însă în ultimii 40 de ani, la nivel european, se observă o reducere a puterii lui în favoarea pieței economice. Societatea civilă, care a devenit mai puternică între timp, este încă slab auzită. Însă, pentru, este nevoie să privim către termenii noi în care se duce relația dintre stat, piață, creșterea și împuternicirea societății civile.

 

Unde intervine, în acest plan, strategia culturală a unui oraș? Ea este în primul rând un plan, nu un set de decizii individuale ad hoc, luate de către reprezentanții unui oraș în privința culturii. Rolul ei este acela de a crea scopuri clare vizavi de dezvoltarea culturală urbană și de a se concentra pe obiective pe termen lung, nu doar anuale. De aceea, o strategie culturală care poate ajuta dezvoltarea unui oraș trebuie să țină cont de întregul sistem cultural complex pe care îl operează acesta și nu doar de nevoile unor instituții sau ale unor organizații culturale existente. Este nevoie să se facă o trecere de la decizii bazate aproape integral pe interese politice către decizii care se bazează pe fapte, pe livrarea de rezultate și priorități. Este nevoie să se facă trecerea de la argumente binare la abordări integrate. Oamenii adesea tind să separe instituțiile de sectorul independent, producătorii de consumatori, nevoile sectorului cultural de doleanțele cetățenilor. În fapt, toate acestea nu sunt atât de diferite între ele pe cât tindem să credem. O abordare integrată trebuie să țină cont de ambele fețe ale aceleiași monede. Schimbarea de la un sistem închis la unul deschis, transparent înseamnă și o schimbare de la un singur factor de decizie la decizii luate în mod integrat, într-o manieră strategică.

 

Este așadar de înțeles de ce, toate orașele care candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii și care doresc o transformare vizibilă prin intermediul culturii trebuie să dețină o astfel de strategie în momentul în care se înscriu în concurs. Procesul strategiei culturale implică mulți pași, care urmăresc un cadru de management ce începe cu o analiză complexă, apoi continuă cu formarea strategiei și cu setarea unor țeluri. Acesta este punctul în care Bucureștiul se află acum. Faza următoare, după ce Consiliul General ar aproba strategia, este cea de implementare, prin structuri detaliate. În cazul orașului nostru, această fază ar trebui să înceapă în luna septembrie. Juriul european al concursului a acceptat deja principalele linii ale strategiei, lucru care a condus Bucureștiul pe lista finalistelor pentru titlul din 2021. Acesta nu este însă sinonim cu strategia culturală, care îi va rămâne orașului indiferent dacă el iese câștigător sau nu. Însă programul unei Capitale Europene a Culturii constă în proiecte artistice care nu pot fi altfel decât legate de o strategie a întregului oraș. Tocmai de aceea, în acest moment, consultările pe larg sunt esențiale în dezvoltarea unei strategii pentru București.

 

Pe măsură ce termenul limită pentru documentul final se apropie, echipa Strategiei Culturale va continua să organizeze o serie numeroasă de întâlniri pentru feedback și dialog cu actorii din mediul cultural. Ulterior, strategia urmează să fie supusă atât consultărilor publice cât și aprobării de către Primăria Municipiului București. Dacă răspunsul va fi unul pozitiv, echipele de lucru ale primăriei și ale strategiei culturale vor continua să lucreze împreună la îmbunătățirea documentului, care cel mai probabil va apărea într-o formulă finală în decursul următorului an.

Category
Stiri
Tags
2021, ARCUB, bob palmer, Bucuresti, candidatura, Capitala Culturala Europeana, Capitala Europeana a Culturii, Consiliul Europei, dezvoltarea orasului, important pentru oras, Mihaela Paun, specialist international, strategia culturala a bucurestiului, strategie culturala, titlu