Martin Barry, director și fondator al festivalului reSITE din Praga, Alin Vaida, director al Jazz In The Park din Cluj și Livia Stan, director general al Direcției Generale Ajutor de Stat, Practici Neloiale și Prețuri Reglementate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au vorbit azi la prima întâlnire Urban Talks, găzduită la ARCUB despre cum atunci când începi să organizezi un festival urban poți, de fapt, să schimbi viața unui oraș.

Urban Talks este o nouă serie de întâlniri matinale relaxate care-și propune să abordeze teme legate de transformarea orașului. Ele fac parte dintr-un proiect mai mare, Urban INC (Urban Insights Center), inițiat de Odaia Creativă, care și-au propus să cerceteze și să testeze o serie de idei noi prin care ne raportăm la viața orașului.

Iată câteva idei de la Urban Talks #1: Festivaluri urbane și city making care ne-au rămas în minte și la care credem că ar trebui să se gândească oricine:

Martin Barry, de profesie arhitect peisagist în New York timp de 8 ani, unde a condus echipe multi-disciplinare în carul unor proiecte complexe la nivel mondial, inclusiv parcuri, piețe publice, universități și fronturi de apă în SUA, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Haiti, Canada, Europa și Mexic a venit în Europa (Cehia) cu o bursă Fulbright, în cadrul căreia a decis să pună bazele unui festival dedicat orașului, urbanismului și arhitecturii — dar accesibil pentru toată lumea: reSITE. Ce am aflat cu această ocazie?

• Că problemele unui oraș ca Praga sunt extrem de similare cu cele ale Bucureștiului, fie că e vorba de mașinile parcate pe trotuare sau lupta cu un sistem anevoios.

• Că oamenii fac orașele, și asta nu se referă doar la arhitecți sau urbaniști: cu toții putem participa la transformarea orașelor noastre.

• Că trebuie să colaborăm și de sus în jos și de jos în sus pentru a putea lăsa orașul într-o formă mai bună decât este acum, pentru generațiile următoare (iar dacă ne place natura, atunci n-ar trebui să ne atingem de ea).

• Că atunci când gândești și planifici peisaje rezolvi o problemă dar dai de alte zece; soluția e să cauți să practici un urbanism care „respiră”.

• Că e important să colaborezi și să legi relații de prietenie cu toată lumea: de la comunitățile locale până la cele internaționale dacă vrei să insufli cu adevărat ideea că toată lumea chiar participă la facerea unui oraș.

• Că problemele globale ar trebui privite cu naturalețe. Tema reSITE2016 este Cities in Migration. Poate că nu ne-am mai gândit la asta până acum, dar migrația e un fenomen natural care se întâmplă de mii de ani — trebuie doar să înțelegem motivele pentru care oamenii fac asta și cum se reflectă ele în gândirea spațiilor publice, transportului, construcției de case sau clădiri publice.

• Că designul de calitate atrage oamenii către orașe. Pentru a fi competitivi din punct de vedere economic, orașele trebuie să devină cool, adică să îmbine viziunea cu angajamentul pe termen lung, leadership-ul, sustenabilitatea și o integrare a unor moduri de gândire diferită.

Alin Vaida, directorul și fondatorul festivalului Jazz in the Park din Cluj-Napoca, cunoscut ca proiectul care „a redat Parcul Central clujenilor” a renunțat la un loc de muncă în publicitate pentru a se dedica unei idei care inițial i se părea cool și atât. Într-o perioadă în care spațiile verzi ale orașului erau subapreciate și puțin folosite datorită restricțiilor de tipul: nu călcați iarba, sau interzis accesul cu câini în parc, Jazz In The Park a reușit nu doar să repună în folosință un spațiu public, ci a declanșat o adevărată mișcare socială. Ce merită să învățăm din asta?

▪ Că muzica poate avea un asemenea impact asupra comunității încât să genereze schimbare la nivelul țesutului urban.

▪ Că atunci când ai o idee pentru oraș nu trebuie să renunți dupa primele refuzuri din partea autorităților. Ceea ce ai putea interpreta drept dezinteres, este, de multe ori, o neîncredere a celor de la primărie, o încredere pe care tu trebuie să o câștigi. Cum? În cazul lui Alin, negocierile pentru obținerea dreptului de a organiza un eveniment în acel parc au durat 6 luni și a fost nevoie să semneze un contract prin care să își asume responsabilitatea oricăror daune pe care fetivalul le-ar fi putut aduce spațiului. În timp, barierele au fost depășite, iar acum echipa lui are acces la orice spațiu nefolosit din Cluj.

▪ Că publicul ți se alătură atunci când simte că ai reputat fie și o mică victorie de acest fel, iar asta crează un spirit comunitar.

▪ Că e important ca atunci când ai succes să te gândești ce faci mai departe, sau ce lași în urmă. Festivalurile sunt doar ceva temporar. De exemplu, echipa Jazz in the Park nu doar că a dezvoltat proiecte similare la o scară mai mică în timpul anului, ci a aplicat conceptul pentru a atrage atenția asupra spațiilor din oraș pe unde oamenii ar trebui să se plibe mai des. Alt exemplu e cum, prin introducerea unui bilet opțional de zece lei, au reușit să strângă fonduri care s-au transformat în burse acordate tinerilor muzicieni, în finanțări pentru proiecte de artă sau în noi proiecte pentru comunitate.

▪ Că e important să implici comunitatea într-un mod activ și să colaborezi atât cu oameni obișnuiți, cât și cu instituții culturale.

▪ Că uneori merită să folosești un moment viral pe internet pentru a oferi ceva real unei comunități. După ce Snoop Dogg s-a tagat din greșeală în satul Bogata, România în loc de Bogota, Columbia, greșeală care a devenit virală, echipa Jazz in the Park s-a deplasat până acolo și a discutat cu oficialitățile locului. Au descoperit oameni deschiși ideii unui festival muzical, care își doresc să preia ideea și s-o transforme într-o tradiție. Există posibilitatea ca Snoop Dogg să fi schimbat locul acela pentru totdeauna, până la urmă.

Livia Stan de la Ministerul Finanțelor Publice este acel gen de om care gestionează un portofoliu de peste 3 miliarde de euro, ai statului. Ea lucreazp de 14 ani în administrația publică și nu a încetat niciun moment să creadă că munca sa și a multori colegi asemenea ei contează. Nu a încetat să susțină că sistemul, de cele mai multe ori greoi și indolent față de cei pe care ar trebui să-i servească, are un potențial extraordinar de a genera bunăstare. De la ea am aflat că:

• Datorită inerției și birocrației e mai greu să străbați pașii de la gândire până la acțiune în instituțiile publice.

• Parteneriatele sunt importante și ele chiar ajung să schimbe vieți, comunități și orașe.

• Replici de genul „Nu ne vindem țara”, „Știm exact cum selectați pe cine finanțați”, „Ne îngropați de fapt antreprenoriatul local” din partea localnicilor, pe de-o parte, și „Dacă nu ne oferiți finanțările o să producem în Turcia”, „De ce e nevoie să semnez și să ștampilez fiecare pagină de contract” din partea investitorilor străini sunt replici care se spun în fiecare zi.

• Există mai multe povești cu final fericit pe care poate nu le cunoaștem — și că România a ajuns la o creștere economică sănătoasă acum, în 2016.

• Poate ar trebui să încetăm să ne plângem de ce face statul cu banii noștri, ai contribuabililor și să încercăm să înțelegem mai bine ce încearcă fiecare să facă. Dacă ne vom strădui să lucrăm împreună, colectiv, există șanse ca rezultatele finale să fie mult mai bune decât dacă ne plasăm în tabere adverse.

Urban Talks continuă săptămânal toată luna aprilie la ARCUB, în același format: vineri 8 aprilie, vineri 15 aprilie și joi 21 aprilie. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile, după confirmarea pe Eventbrite. Mai multe detalii găsești pe Odaia Creativă, Urban INC sau, pe e-mail, la [email protected].