Ce tip de cultură preferă bucureștenii? Rezultatele primului studiu de consum cultural din oraș au fost prezentate azi la ARCUB

23 februarie, 2016

Doi bucureșteni din 10 nu au participat în ultimul an la niciun eveniment cultural, un număr echivalent cu cei ce declară că merg la evenimente culturale mai des de trei ori pe lună, spune primul Studiu de consum cultural pentru București, realizat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC), la inițiativa ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului.

 

Studiul a fost realizat în vara anului 2015, pe un eșantion reprezentativ de 1068 de presoane, cu vârsta minimă 14 ani și prezentat marți, 23 februarie, la sediul ARCUB. Din el aflăm că în București, mai mult de un sfert din populație (26.9%) se uită la televizor în fiecare zi a săptămânii preț de două ore, iar 24.7% timp de o oră. În situația celor care dedică 3-4 ore pe zi acestei activități, timpul crește exponențial de la 19% în timpul săptămânii, la 28.9% în timpul week-end-ului.

 

Atunci când vine vorba de cultură în oraș, bucureștenii preferă să iasă la un cinematograf multiplex (48.8%) sau clasic (30.2%), la evenimente prilejuite de sărbători locale sau la teatru, fie că e vorba de piese de comedie (38%), piese clasice (31,2%) sau contemporane (11,7%). Aproape jumătate dintre bucureșteni (46% în cazul cinematografelor și respectiv 45% în cazul celorlalte două) spun că au participat cel puțin o dată în ultimul an la o astfel de manifestare culturală. De celalaltă parte, numai 10,7% dintre locuitorii orașului spun că au fost la filarmonică, 12,9% la operă sau operetă și numai 15,5% dintre ei au fost la bibliotecă pentru a citi. Cele mai vizitate festivaluri, în ultimii doi ani (2013-2015) au fost Zilele Bucureștiului (14,6%), Târgul de carte Gaudeamus (10,4%), Festivalul George Enescu (7,9%) și Festivalul Național de Teatru (7,6%).

 

În timpul liber, 80,9% dintre bucureșteni merg cel puțin o dată pe lună într-un parc, 64,3% se duc la cumărături la mall, iar 59% dintre bucureșteni merg cel puțin o dată pe lună la biserică. Fie că o fac în oraș sau în intimitatea propriei locuințe, în topul hobby-urilor bucureștenilor se numără dansul (35,1%), fotografia (21,1%) și scrisul (poezii, proză, jurnal, în procent de 18,1%).

 

Când vine vorba de traiul în comun și acceptarea diferențelor etnice, 12% dintre bucureșteni spun că au fost cel puțin o dată în ultimul an la un eveniment multicultural. 21% spun că au luat masa la un restaurant cu specific etnic, 19% au fost la un târg cu specific tradițional, în timp ce 16% au participat la o piesă de teatru pe tema minorităților de orice fel. 53% dintre respondenții studiului afirmă că au un prieten care aparține unei minorități, iar 43% nu sunt deranjați ca vecinii lor să aparțină unei minorități.

 

Studiul analizează și opiniile bucureștenilor în legătură cu calitatea vieții urbane. Problemele care nemulțumesc cea mai mare parte din locuitorii orașului nostru țin de infrastructura stradală (condițiile pentru mașini, cât și pentru pietoni sau bicicliști), curățenie, sau calitatea aerului. În schimb, ei se declară mulțumiți de aspectele ce țin de petrecerea timpului liber, evenimentele culturale din oraș, cu mențiunea că numitorul lor comun ține de gratuitate, parcuri, evenimente în aer liber și spații de joacă pentru copii.

 

„Această analiză este numai una dintre cele care au fost realizate pentru a fundamenta un document strategic la nivelul orașului București, în materie culturală. Este prima strategie culturală pe care orașul își propune să o adopte, motiv pentru care a fost nevoie de un demers mult mai îndelungat și mai profund, o încercare de înțelegere a ecosistemului cultural bucureștean. S-a realizat o serie de alte studii și analize legate de infrastuctura potențială, de modul de petrecere a timpului liber în cartiere, de practici de consum la nivel de comunități, plus o serie de alte diagnoze pe diverse domenii artistice. Pe baza tuturor acestor documente, strategia culturală este în momentul de față în curs de elaborare și în curs de corelare cu diverse alte strategii sectoriale. Un prim document strategic va fi supus dezbaterii publice la sfârșitul lunii martie, astfel încât, sperăm noi, în cursul lunii aprilie, actualul consiliu general să adopte această strategie”, a declarat Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale.

 

La întâlnirea de la ARCUB de marți au participat și reprezentanții Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului București, care au dat asigurări că Strategia Culturală se numără printre prioritățile PMB. Existența unei strategii culturale adoptate de autorități și în curs de implementare este, de altfel, o condiție fără de care canditatura orașului București nu poate merge mai departe în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Category
Stiri
Tags
2021, acceptarea diferentelor etnice, ARCUB, biblioteca, bucuresteni, Bucuresti, calitatea aerului, calitatea vietii urbane, candidatura, capitala culturala, Capitala Culturala Europeana, Capitala Europeana a Culturii, CEaC, centrul cultural al municipiului bucuresti, cinema clasic, cinematograf, conditie, consiliul general, consultant independent pentru elaborarea strategiei culturale, consum la nivel de comunitate, cultura in oras, cumparaturi in mall, dansul, demers indelungat, diagnoza, directia de cultura din cadrul primariei municipiului bucuresti, document strategic, ecosistemul cultural bucurestean, esantion reprezentativ, eveniment cultural, eveniment multicultural, evenimente in aer liber, existenta unei strategii culturale adoptate de autoritati, festivalul george enescu, festivalul national de teatru, festivaluri, filarmonica, fotografia, gratuitate, hobbyuri, in fiecare zi, incfc, institutul national de cercetare si formare culturala, jurnal, la nivelul orasului, mai mult de un sfert din populatie, manifestare culturala, materie culturala, merg in parc, merg la biserica, multiplex, oana radu, opera, opereta, parc, parcuri, participat, petrecerea timpului liber, piese de comedie, poezii, profund, proza, reprezentanti, restaurant etnic, sarbatori locale, scrisul, se uita la televizor, spatii de joaca, strategia culturala a bucurestiului, strategii sectoriale, studiu, targ cu specific traditional, targul de carte gaudeamus, teatru, teatru clasic, teatru contemporan, timp liber in cartier, timpul creste exponential, traiul in comun, Zilele Bucurestiului