Peste 50 de clădiri și terenuri nefolosite din București ar putea fi transformate în spații culturale

Spatii abandonate din Bucuresti

Peste 50 de clădiri și terenuri nefolosite din București ar putea fi transformate în spații culturale

Ce au în comun casa Miței Biciclista, Fortul 13 Jilava și Teatrul de vară Bazilescu? Aparent, nimic. În fapt, însă, sunt toate spații nefolosite în prezent care ar putea deveni centre de cultură. Fie că e vorba de case vechi, abandonate, de foste fabrici dezafectate sau de terenuri virane, la periferia orașului, Bucureștiul este plin de astfel de locuri care pot fi transformate în adevărate noduri culturale. O echipă de profesori și studenți de la Facultatea de urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a realizat, pentru proiectul București 2021, un studiu de cartare a spațiilor nefolosite din București. Au fost identificate, astfel, peste 400 de spații, cu origini diferite, de la clădiri rezidențiale, până la foste facilități sanitare și de alimentație publică, din perioada comunistă, sau zone industriale, care în prezent sunt fie abandonate, fie folosite parțial și care ar putea fi reconvertite.

Timp de o lună și jumătate, echipa facultății de Urbanism a studiat clădirile din București, pornind de la câteva criterii: identificarea spațiilor abandonate care se pretează la reconversia în spații culturale sau de loisir dar și orientarea către cartiere, unde spațiile culturale sunt puține sau inexistente. De asemenea, au fost studiate clădirile care au fost deja activate, parțial, în scopuri culturale.

În București, există deja o serie de spații care au fost regândite ca noduri culturale, unde se desfășoară activități artistice, în general, inițiate de diverse asociații sau ONG-uri. Astfel de spații sunt, de cele mai multe ori foste case sau conace și se află în zona centrală (Masaryk 25 – Calup, Dianei 4, Carol 53, Interfon 77 sau Artskul). Aici, activitățile preponderente sunt evenimentele muzicale, lansări de carte, piese de teatru, vernisaje sau cursuri și workshopuri. În ce privește fostele hale sau fabrici, care sunt folosite în prezent, printre activitățile cel mai des întâlnite se numără petrecerile și concertele. Unele spații s-au transformat în cluburi (Fabrica de ciorapi, devenită club Fabrica și B52, fostul restaurant Berlin, devenit club Control), dar și în centre de creație (fabrica Industria Bumbacului, devenită NOD Makerspace sau fabrica Flaros, devenită WASP). În cazul vechilor cinematografe, în proporție de peste 50%, actuala destinație este de club.

„În raport cu spațiile potențiale sau pretabile de a fi utilizate pentru cultură, ponderea spațiilor care deja sunt folosite este foarte mică. În total sunt circa 50 de spații care sunt deja folosite, în raport cu cele 400 de spații pe care noi le-am găsit în primă fază” a spus lect. dr. urb. Andreea Popa, coordonatorul studiului.

În cadrul studiului, au fost identificate mai multe tipuri de clădiri care ar putea fi transformate în mod asemănător: clădiri de interes public nefolosite (cinematografe, teatre de vară, restaurante abandonate), foste unități sanitare sau de învățământ din perioada comunistă (spitalul Caritas, fosta școală generală nr. 80), spații industriale (fosta fabrică de cărămidă, uzina electrică Filaret), clădiri neterminate (casa Radio) sau spații virane rezultate în urma demolărilor sau neamenajării. 56 dintre aceste spații cu potențial au fost studiate în detaliu și vor face obiectul unor studii de fezabilitate, care să arate în ce măsură pot fi redefinite ca spații culturale, mai ales că, dintre clădirile și spațiile identificate, aproximativ două treimi sunt în cartiere.

„Cred că putem împreună să integrăm arta de tip neconvențional într-un spațiu care nu ar trebui să mai fie tipic. Cred că ne putem adresa altor elemente de decor urban, care pot fi de la cer, până la spații abandonate. Cred că și domeniul privat poate contribui la ceea ce înseamnă o Capitală Culturală Europeană” a spus conf. dr. arh. Cerasella Crăciun – prodecan al Facultății de Urbanism din cadrul UAUIM.

„Independent de candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru care depunem dosarul în octombrie, ARCUB are o viziune pe termen lung. Acest studiu este numai unul dintr-o serie de proiecte deja comisionate. Vom avea săptămâna aceasta și rezultatele unui studiu despre consumul cultural. Credem că este important să avem cunoștință despre ceea ce ne înconjoară și să găsim soluții pentru aceste spații” a spus Raluca Ciută, manager de proiecte culturale la ARCUB și membru în echipa de coordonare a proiectului București 2021.

Panourile cu cele 56 de spații abandonate care ar putea fi transformate în centre culturale vor rămâne expuse la ARCUB Gabroveni, până la finalul săptămânii.

O inițiativă similară, care a folosit ca sursă de documentare pentru studiul UAUIM, este derulată deja în București de Calup. Proiectul este o inițiativa locală care face demersuri în identificarea și reactivarea spațiilor nefolosite din oraș, din 2012. Pentru mai multe detalii despre acest proiect vizitați calup.ro și facebook.com/calupu.