București 2021: 25 de idei ale bucureștenilor intră în Acceleratorul de idei – finanțări pentru idei care ajută orașul

În cadrul candidaturii Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, bucureștenii sunt invitați să devină participanți activi la viața orașului. Sub umbrela programului cadru Open Lab, B2021 propune o serie de instrumente care să atragă și să motiveze locuitorii să participe la dezvoltarea Bucureștiului. Unul din aceste instrumente este Acceleratorul de Idei, un apel deschis pentru idei care au un aport pozitiv la viața orașului prin colaborări transdisciplinare, schițând felul în care acesta s-ar putea transforma dacă ar deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021.

 

Între 21 aprilie și 23 mai, bucureștenii au propus 140 de idei de animare și transformare a orașului, prin proiecte precum grădini urbane, festivaluri de muzică și artă stradală în cartiere sau inițiative adresate comunităților din toate cartierele, și nu doar din centru.

 

În urma jurizării de către echipa Curatorium B2021, 25 de idei au fost selectate pentru a intra în Acceleratorul de Idei. Finaliștii primei faze a procesului de finanțare sunt (în ordinea punctajului obținut): Ștefan Tiron, Violeta Dascălu, Save or Cancel, Cristina Bogdan, Ira Merzlichin, Mara Mărăcinescu, Ana Maria Stăncescu, Alejandro Sajgalik, Petruț Călinescu, Angelica Ionela Stan, Catinca Drăgănescu, Mihai Alexandru Barabancea, Sorina Adina Vasilescu, Alina Suărășan, Crina Cranta, Ileana Gabriela Szasz, Bogdan Ștefănescu, Denis Ștefan Bolborea, Ioana Adnana Cruceanu, Cristina Modreanu, Adelina Ivan, Victor Bostan, Domnica Voichița Horea și Cinty Ionescu.

 

O listă completă a proiectelor și punctajelor obținute poate fi găsită aici.

 

Între 6 și 8 iunie va avea loc un atelier în cadrul căruia participanții vor primi sprijin din partea specialiștilor români și străini invitați să coordoneze consolidarea ideilor selectate. Aspectele abordate de către invitați vor include: rolul artelor ca vehicul de schimbare, concepte pentru dezvoltare locală și comunitară, concepte pentru tranziția de la proiecte pilot la programe, considerente juridice pentru prototipare de idei, design transdisciplinar.

 

De asemenea, Acceleratorul de Idei este și o platformă de dialog și co-creare între participanți, aceștia fiind încurajați să își asocieze ideile, pentru a da naștere unui proiect cu impact și resurse mai mari.

 

În perioada 9 – 19 iunie 2016, după ce participanții au dezvoltat proiectele în cadrul atelierelor, vor avea posibilitatea de a le propune pentru finanțare. Astfel, între 5 și 10 proiecte vor fi implementate până la data de 30 septembrie.

 

Open Lab este programul sub care Bucureștiul devine un laborator de cultură urbană și se ghidează după următoarele principii: colaborare în creație, co-participare, digitalizare. Deschidem dialogul cu locuitorii Bucureștiului prin procese colective, promovarea inițiativelor transdisciplinare, descentralizarea culturii în oraș și folosirea de structuri mobile, temporare.

 

Mai multe informații despre OPEN LAB și Acceleratorul de Idei pot fi găsite accesând bucurești2021.ro/open-lab.

În cadrul candidaturii Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, provocăm bucureștenii să devină participanți activi la viața orașului, prin proiecte culturale experimentale adresate comunităților mai mici sau mai mari.

 

Timp de 6 luni testăm potențialul creativ al Bucureștiului, concentrându-ne pe proiecte care să aducă un aport pozitiv la viața orașului prin colaborări transdisciplinare, schițând felul în care acesta s-ar putea transforma dacă ar deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021.

 

Programul sub care Bucureștiul va deveni un laborator de cultură urbană, OPEN LAB, se ghidează după următoarele principii: colaborare în creație, co-participare, digitalizare. Deschidem dialogul cu locuitorii Bucureștiului prin procese colective, promovarea inițiativelor transdisciplinare, descentralizarea culturii în oraș și folosirea de structuri mobile, temporare.

 

Funcționăm ca un spațiu fizic, accesibil la Hanul Gabroveni, o interfață pentru navigarea proiectelor care anticipează parțial programe din dosarul de candidatură și o resursă pentru inițiative care răspund principiilor acesteia.

 

Acționăm în oraș, în proximitatea comunităților, în spații culturale și non-culturale, temporare și permanente.

 

Mai multe informații despre OPEN LAB și apelul pentru proiecte din cadrul Acceleratorului de Idei pot fi găsite accesând bucurești2021.ro/open-lab.

 

Între aprilie și septembrie 2016, explorăm imaginația individuală și colectivă printr-o serie de instrumente create special pentru a genera proiecte colaborative care prevăd viitorul orașului:

 

ACTIVATOR de public creator
Implicați în evenimente și proiecte comunitare, bucureștenii devin creatori de cultură, nu doar consumatori. Folosim potențialul și efervescența orașului pentru a susține inițiative care transformă orașul.

 

ACCELERATOR de idei
Instrument de consolidare și conectare a ideilor propuse de artiști, urbaniști, cercetători, sociologi și oricine își dorește un oraș mai bun, ACCELERATORUL va oferi îndrumare și posibilități de colaborare pentru dezvoltarea de proiecte ce propun noi perspective și moduri de acțiune, cu impact pe termen lung, pentru viitorul Bucureștiului.
În urma apelului public, între 5 și 10 idei vor fi dezvoltate și produse până la sfârșitul lunii septembrie, având fiecare un buget maxim alocat de 10.000 Euro.
Mai multe detalii despre cum funcționează și ce căutăm se pot accesa pe bucurești2021.ro/open-lab/accelerator.

 

EXPLORATOR de povești urbane
Descoperim povești despre oraș care compun istoria colectivă complexă a Bucureștiului. Istoriile personale vorbesc despre identități locale pierdute și regăsite, reconstituiri, cartografieri afective și folclor de cartier.

 

GENERATOR de proiecte comunitare
Susținem în mod concret participarea cetățenilor în dezvoltarea de mici proiecte culturale în cartiere, pornite de la firul ierbii. Până la 10 proiecte ale comunităților de vecini vor primi finanțare în valoare de 2.000 Euro pentru un proiect cultural comun, în beneficiul tuturor și gestionat prin colaborare și implicare voluntară.

 

FORMATOR de competențe culturale
Inițiem proiecte de dezvoltare a capacității sectorului cultural, concentrat pe a crește și a încuraja profesionalizarea competențelor culturale ale bucureștenilor.

Săptămâna 18–22 aprilie 2016 este dedicată elevilor și, mai exact, activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

 

În cadrul proiectului de candidatură a Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, elevi de la diferite școli din București vor participa la 4 ateliere informale care le vor oferi îndrumare în domenii care nu sunt, de obicei, abordate în cadrul programei tradiționale.

 

Sub îndrumarea unor profesioniști, copiii vor fi introduși în lumea teatrului și a cinematografiei, vor afla ce înseamnă meseriile urbane și se vor transforma în fotografi ai orașului.

 

Atelierele propuse sunt:

ATELIER DE TEATRU (7 – 10 ani și 11 – 14 ani)
Hanul Gabroveni, Sala Cafenea
Cu o experiență vastă în domeniul teatrului pentru copii, Irina Velcescu și Adina Lucaciu propun un atelier în care imaginația copiilor este motorul tuturor activităților și jocurilor creative care îl compun.
Plecând de la joaca de-a fi un personaj sau altul, trecând prin jocuri de improvizație, ritm, mișcare, gestică și ajungând la crearea propriu-zisă a unei povești, copiii vor fi îndemnați să se lase conduși de propria imaginație într-un proces de dezvoltare emoțională și artistică deopotrivă.

 

ATELIER DE EDUCAȚIE CINEMATOGRAFICĂ (7 – 10 ani)
Copiii au șansa să se întâlnească cu unul dintre cei mai activi scenariști din filmul românesc, alături de care vor experimenta vizionarea unei serii de filme pentru copii, dintr-o perspectivă cu totul și cu totul altfel decât cea a urmăririi unui film la televizor sau în sala de cinema.
Timp de 2 ore, copiii vor avea posibilitatea să vizioneze 7 filme de scurt metraj, ale căror subiecte, teme, povești îi vor face să își pună diferite întrebări, să găsească răspunsuri, să descopere lucruri noi, să asimileze informatii diverse prin intermediul întâlnirii cu cea de-a șaptea artă.
Filmele au fost atent selecționate de către Ana Agopian, trainer-ul atelierului.

 

ATELIER DE MESERII URBANE / CEASORNICĂRIA
Ingenium, spațiu locuit, trăit, meșteșugit (proiect al Colegiului Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice “I.N.Socolescu”, București. Curator. Prof. Voichiţa Horea) (15 – 18 ani)
Cum mai măsurăm timpul într- un oraș? Unde/ De ce?
Mai consemnăm memoria noastră zilnică? Mai e nevoie de ceasornice la vedere în oraș care să ne ghideze în timpul cotidian?!
Ceasornicăria este o meserie a urbanului, o meserie asupra căreia încet, se aşterne, tăcerea.
În secțiunea de ateliere volumetrice a proiectului Ingenium, spațiu locuit, trăit, meșteșugit, proiect realizat de către Colegiului Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice “I.N.Socolescu”, București, se propune, folosindu-se de exerciții numerice și geometrice în prealabil, realizarea designului unui ceas urban.

 

ATELIER DE FOTOGRAFIE (15 – 18 ani)
Cu toții iubim poveștile.
Orașul București ascunde atâtea povești câti ani de istorie are, câți locuitori trăiesc în el, câte străzi îl străbat. Istoriile nespuse sau uitate ale oamenilor și locurilor merită identificate, înțelese, iar apoi spuse, cu ajutorul unui limbaj universal dincolo de bariere de timp și spațiu, uimitor de accesibil oricui: limbajul vizual, construit din imagini statice sau în mișcare!
Atelierul de fotografie propune cursanților introducerea rapidă și exhaustivă în lumea poveștilor imaginii și a povestirii prin imagine, sub forma unor cursuri teoretice și practice, care pot deschide gustul către comunicarea vizuală și utilizarea potențialului creativ al fiecăruia ! Scopul ateliereului: descoperirea Bucureștiului prin povești vizuale.
Principiul de lucru în cadrul atelierului pleacă de la un scurt training vizual, urmărind apoi constituirea de echipe de lucru care vor concretiza – cu ajutorul trainer-ului – mici proiecte foto care vor fi prezentate publicului în cadrul unei expoziții care va marca finalul workshop-ului și al Școlii Altfel din cadrul programului București 2021.

Echipa București 2021 a participat joi, 17 martie, la întâlnirea de lucru cu orașele finaliste pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, organizată de Ministerul Culturii. În cadrul acesteia, membrii echipelor din cele patru orașe finaliste au avut ocazia să discute cu Steve Green, președintele juriului de experți care a evaluat orașele candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii în prima etapă a competiției. Acesta a explicat în detaliu recomandările făcute de juriul de experți pentru fiecare oraș în parte, pentru a doua etapă a competiției.

 

În ce privește Bucureștiul, a fost subliniat faptul că, pentru finalizarea procesului de candidatură, la momentul depunerii dosarului, în august 2016, orașul trebuie să dețină o strategie culturală aprobată de Consiliul General și în curs de implementare. Documentul nu va fi însă unul final, pentru următorii 10 ani, ci poate fi amendat și completat ulterior. Steve Green a precizat că juriul de experți înțelege complexitatea demersului de elaborare a strategiei culturale pentru un oraș de mărimea Bucureștiului, dificultatea acoperirii întregului sector cultural în timpul avut la dispoziție și recomandă, în această etapă, asumarea unor principii, votarea lor și continuarea procesului de ajustare a documentului, pe pe măsură ce se finalizează strategiile instituțiilor culturale. Documentul strategic la nivelul municipiului București urmează a fi supus dezbaterii publice în perioada aprilie – iunie 2016, urmând ca după alegeri Strategia Culturală să fie votată de către noul Consiliu General. De altfel toate orașele din competiție vor trebui să își reafirme angajamentele incluse în strategiile culturale locale după alegerile din iunie 2016.

 

Atât documentul strategic, cât și studiile comisionate de către ARCUB, precum și alte documente de politici publice consultate pentru elaborarea strategiei vor putea fi accesate pe site-ul www.strategiaculturalabucuresti.ro ce va fi lansat la începutul săptămânii viitoare.

 

București este pe lista scurtă a orașelor finaliste la titlul de capitală Europeană a culturii în 2021, alături de Baia Mare, Cluj-Napoca și Timișoara. Procesul de candidatură a orașului este inițiat și coordonat de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

2 bucureșteni din 10 nu au participat în ultimul an la niciun eveniment cultural, în timp ce tot 2 din 10 declară că merg la evenimente culturale mai des de 3 ori pe lună, potrivit primului Studiu de consum cultural pentru București, realizat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC), la comanda ARCUB –Centrul Cultural al Municipiului București, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului. Potrivit studiul, prezentat marți, la sediul ARCUB, în București, mai mult de un sfert din populație (26.9%) alocă privitului la televizor în fiecare zi a săptămânii o medie de 2 ore, iar 24.7% o medie de o oră zilnic. O diferență mai mare apare în situația celor care dedică 3-4 ore pe zi acestei activități: de la 19% în timpul săptămânii, la 28.9% în timpul week- end-ului.

 

În ce privește consumul cultural în spațiul public, bucureștenii preferă cinematograful, evenimentele prilejuite de sărbători locale sau mersul la teatru. Aproape jumătate dintre bucureșteni (46% în cazul cinematografelor și respectiv 45% în cazul celorlalte două) afirmă că au participat cel puțin o dată în ultimul an la o astfel de manifestare culturală. De celalaltă parte, numai 10,7% dintre bucureșteni spun că au fost la filarmonică, 12,9% la operă sau operetă și numai 15,5% dintre ei au fost la bibliotecă pentru a citi.

 

Mersul la cinematograf de cel puţin 1- 2 ori pe an sau mai des este cea ma răspândită formă de consum cultural din Bucureşti, în 2015.
Dintre cei care au mers cel puţin o dată în ultimele 12 luni la cinematograf:
•48.8% au vizionat un film la un cinematograf multiplex,
•30.2% au vizionat filme la cinematograful clasic.

 

Atunci când vorbim despre preferințele pentru anumite piese de teatru:
•38% au declarat că preferă să meargă la comedii,
•31,2% merg la teatru clasic,
•11,7% merg la teatru contemporan.

 

Cele mai vizitate festivaluri, în ultimii doi ani (2013-2015) au fost Zilele Bucureștiului 14,6%, Târgul de carte Gaudeamus 10,4%, Festivalul George Enescu 7,9% și Festivalul Național de Teatru 7,6%.

 

În ce privește alte activități recreative, 80,9% dintre bucureșteni au fost cel puțin o dată pe lună într-un parc, 64,3% au fost cel puțin o dată pe lună la cumărături la mall, iar 59% dintre bucureșteni au fost cel puțin o dată pe lună la biserică.

 

În topul hobby-urilor bucureștenilor se numără dansul 35,1%, fotografia 21,1% și scrisul (poezii, proză, jurnal) 18,1%.

 

Când vine vorba de traiul în comun și acceptarea diferențelor etnice, 12% dintre bucureșteni spun că au fost cel puțin o dată în ultimul an la un eveniment multicultural. 21% spun că au luat masa la un restaurant cu specific etnic, 19% au fost la un târg cu specific tradițional, în timp ce 16% au participat la o piesă de teatru pe tema minorităților de orice fel. 53% dintre respondenții studiului afirmă că au un prieten care aparține unei minorități iar 43% nu sunt deranjați ca vecinii lor să aparțină unei minorități.

 

Studiul a analizat și opiniile bucureștenilor în legătură cu calitatea vieții urbane. Printre aspectele de care ei se declară nemulțumiți se numără infrastructura stradală (condițiile pentru mașini, cât și pentru pietoni sau bicicliști), curățenia, cu accent pe calitatea aerului. În schimb, ei se declară mulțumiți de aspectele ce țin de petrecerea timpului liber, evenimentele de consum cultural, cu mențiunea că numitorul comun al acestora ține de gratuitate, parcurile, evenimentele în aer liber, spațiile de joacă pentru copii.

 

Studiul a fost realizat în vara anului 2015, pe un eșantion reprezentativ de 1068 de presoane, cu vârsta minimă 14 ani.

 

„Această analiză este numai una dintre cele care au fost realizate pentru a fundamenta un document strategic la nivelul orașului București, în materie culturală. Este prima strategie culturală pe care orașul își propune să o adopte, motiv pentru care a fost nevoie de un demers mult mai îndelungat și mai profund, o încercare de înțelegere a ecosistemului cultural bucureștean. S-a realizat o serie de alte studii și analize legate de infrasrtuctura potențială, de modul de petrecere a timpului liber în cartiere, de practici de consum la nivel de comunități, plus o serie de alte diagnoze pe diverse domenii artistice. Pe baza tuturor acestor documente, strategia culturală este în momentul de față în curs de elaborare și în curs de corelare cu diverse alte strategii sectoriale. Un prim document strategic va fi supus dezbaterii publice la sfârșitul lunii martie, astfel încât, sperăm noi, în cursul lunii aprilie, actualul consiliu general să adopte această strategie”, a declarat Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale.

 

La întâlnirea de la ARCUB de marți au participat și reprezentanții Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului București, care au dat asigurări că Strategia Culturală se numără printre prioritățile PMB. Existența unei strategii culturale adoptate de autorități și în curs de implementare este, de altfel, o condiție fără de care canditatura orașului București nu poate merge mai departe în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

În 2016, expozițiile de la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București vor fi curatoriate de istoricul de artă Erwin Kessler, curatorul Olivia Nițiș, artista Simona Vilău, Alex Radu, co-fondatorul Aiurart și curatorul Dan Popescu, directorul galeriei de H’art, din București. Cei cinci curatori promit un program expozițional complex, care atinge subiecte și forme de exprimare diverse, oferind publicului șansa de a vedea atât artiști mai puțini cunoscuți și de a avea acces la forme de artă contemporană, cât și artiști consacrați, cu lucrări din colecții private, pe care bucureștenii nu au ocazia să le vadă în muzee. De-a lungul anului 2016, la ARCUB vor fi organizate aproximativ 10 expoziții și evenimente mari. Printre ele, expoziția TZARA.DADA.ETC (februarie-aprilie), o celebrare a 100 de ani de dadaism, curatoriată de Erwin Kessler, Istorii Monu(Mentale) (martie-mai), curatoriată de Olivia Nițis, 30 (martie-mai), curatoriată de Dan Popescu și Fostul Viitor (iulie-septembrie), curatoriată de Simona Vilău. Expozițiile vor fi completate de conferințe, workshopuri și lansări de albume.

 

„Arcub Gabroveni are poziția, dotările tehnice și anvergura unui spațiu expozițional pe care și le-ar dori un muzeu. Are acces direct la un public viu, curios, tînăr, în permanentă mișcare, pe cea mai frecventată arteră a Capitalei. Un public în căutare de inovație și atracții culturale. Arcub are echipa potrivită pentru a administra, promova și ghida spațiul expozițional actual.
Spațiul expozițional Arcub Gabroveni este amplu, divers și versatil. El permite desfășurarea unor substanțiale expoziții temporare. La subsol, cele mai mari spații sînt dedicate unor expoziții tematice, colective, care vor reuni în jurul unor idei actuale un număr semnificativ de artiști. În spațiile de la parter vor fi organizate, în parteneriat cu galeriile bucureștene, expoziții personale focalizate pe artiștii cei mai activi ai momentului. La etaj, acolo unde spațiile au un profil de galerie muzeală clasică, propunem realizarea sau itinerarea unor expoziții muzeale, cu nume consacrate ale artei românești contemporane” declară Erwin Kessler, unul dintre curatorii ARCUB 2016.

 

„Ne dorim să le oferim bucureștenilor un program proaspăt, cu lucrări valoroase și artiști contemporani prestigioși, se explorăm forme noi de exprimare și să le propunem publicului, în spațiile generoase de la Hanul Gabroveni, care va deveni astfel acel nod cultural pe care ni-l dorim cu toții, în plin centrul orașului” spune Mihaela Păun, directorul ARCUB.

 

Într-un an decisiv pentru București, în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, proiect gestionat de ARCUB, temele expozițiilor vor fi, în mare măsură dedicate orașului și locuitorilor săi.

 

„În cadrul acestui board, îmi asum rolul de a expune artiști mai puțin cunoscuți sau chiar debutanți, precum și concepte mai puțin vizitate, mai puțin uzitate și, de ce nu, mai puțin populare, ceea ce contribuie la o relaționare diferită cu comunitatea. În acest fel, îmi propun un dialog de la egal la egal și o privire pe orizontală asupra unor particularități ale fenomenului artistic de aici și acum. Mă interesează viața din subteranele și periferia orașului București, atât la propriu, cât și la figurat – solitarii, excomunicații, retrașii, scepticii, protestatarii, gânditorii, cei ce acționează împotriva curentului etc. Oamenii care au mult și posedă puțin” spune artista Simona Vilău, curator ARCUB 2016.

 

„Ceea ce îmi propun în acest program curatorial este de a puncta câteva probematici ale artei contemporane relevante la nivelul practicilor artistice și teoretice curente. Mă interesează crearea unei platforme de gândire, de interogații și dialog cu arta contemporană care funcționează în parametrii critici și reflexivi, ca filtru al realităților umane. Ma interesează definirea unui cadru curatorial în care producția artistică reflectă interesele unei mize culturale respectând specificul perspectivelor locale și depășindu-le în același timp printr-o viziune inclusivă și macro-culturală. Proiectele vizează chestionarea mecanismelor istorice, politice, sociale și culturale de definire și conservare a memoriei și de institutionalizare a cunoasterii, alternativele și redefinirea modelelor culturale. Spatiile de la Gabroveni reprezinta o provocare la nivelul unei dinamici de flexibilizare a unei arhitexturi date care integreaza prin redefiniri repetate arhitectura de continut” declară Olivia Nițiș, critic de artă și curator ARCUB 2016.

Șansele orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 ar putea fi iremediabil compromise, în urma unei propuneri privind reorganizarea ARCUB, instituția mandatată să gestioneze candidatura orașului, din instituție publică de interes local, în „instituție de spectacole de proiecte”. Proiectul de reorganizare a fost pus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din data de 26 ianuarie 2016. Potrivit hotărârii de reorganizare, ARCUB ar avea atribuții limitate, care ar face practic imposibilă gestionarea unui proiect de anvergura candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

 

Peste 80 de reprezentanți ai societății civile, membri ai Curatoriumului București 2021, artiști, manageri culturali, profesori universitari au semnat o scrisoare deschisă adresată autorităților locale, în care cer ca proiectul de hotărâre să nu fie votat iar Consiliul General al Municipiului București să își asume candidatura orașului.

 

În scrisoarea deschisă, semnatarii atrag atenția autorităților că, prin proiectul de reorganizare al ARCUB, sunt încălcate angajamentele pe care CGMB și PMB și le-au asumat pentru susținerea București 2021 – prin semnarea unui protocol de colaborare între liderii partidelor politice, respectiv între Primăria Generală și Primăriile de Sector, precum și prin participarea directă a Primarului General Interimar Răzvan Ioan Sava și a Consilierului General Cristina Nicolescu la prezentarea dosarului de candidatură București 2021 în fața juriului internațional.

 

În prezent, ca serviciu public de interes local al Municipiului București, ARCUB asigură, în principal:

– organizarea de acțiuni, proiecte şi programe culturale din domeniul său de activitate – festivaluri cu acces gratuit, ca Spotlight, B-FIT in the Street!, Bucharest Jazz Festival;
– organizarea programelor culturale proprii ale autorităţilor publice locale ale Municipiului Bucureşti, atât cele care sunt iniţiate de acestea, cât şi cele care decurg din relaţii de colaborare locale, regionale, naţionale sau internaţionale ale Municipiului Bucureşti;
– iniţierea, menţinerea şi dezvoltarea legăturilor cu autorităţi şi instituţii publice, locale sau centrale, asociaţii şi fundaţii şi alte instituţii guvernamentale, precum şi cu organizaţii non-guvernamentale de profil, în vederea diversificării ofertei culturale, respectiv promovării şi afirmării identităţii culturale a Municipiului Bucureşti;
– organizarea unor sesiuni de selecţie a ofertelor culturale, în vederea finanțării lor – anul trecut 80 de proiecte culturale au primit finanțare. Printre ele Festivalul Strada Armenească, Undercloud, Les Films des Cannes a Bucharest, Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent, Anim’est și altele;
– susţinerea iniţiativelor de cercetare şi experimentare a noilor modalităţi de expresie artistică.

 

Transformarea în „instituție de spectacole de proiecte” înseamnă, potrivit legii, că ARCUB va putea realiza doar „producții sau coproducții artistice prezentate în serii limitate”, iar proiectele sale nu vor putea depăși durata unei stagiuni. În condițiile în care candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii nu reprezintă o simplă producție artistică, ci presupune lărgirea spectrului de activități culturale prin stabilirea unor programe de rezidență pentru artiști și curatori români și europeni, a unor programe de consolidare și dezvoltare a capacității în mai multe domenii, în special în management cultural, deschiderea unor noi linii de finanțare care să corespundă celor patru teme ale programului București 2021 și stabilirea unor micro-granturi pentru inițiative de activare culturală a cartierelor, pentru a da doar câteva exemple, membrii echipei București 2021 atrag atenția că proiectul nu va putea fi continuat.

 

Și petiția online pentru salvarea proiectului București 2021, inițiată de membrii echipei, a adunat până la această oră 2.780 de semnături.

București este unul dintre orașele finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) în 2021, alături de Baia Mare, Cluj-Napoca și Timișoara. Lista scurtă a fost anunțată vineri, 11 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, de Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, alături de reprezentanții Comisiei Europene, precum și președintele juriului care a audiat cele 14 orașe candidate.

 

„Este un moment de bucurie, o răsplată pentru toate eforturile depuse de echipa București 2021 timp de un an și jumătate. Suntem onorați să fim printre finaliști, dar realizăm că este și o mare responsabilitate, pe care ne-o asumăm. Reluăm pregătirile, pentru un București care să devină, cu ajutorul culturii, din Orașul In-vizibil, un oraș iubit de bucureșteni, români și europeni deopotrivă” a spus Mihaela Păun, directorul ARCUB, la aflarea veștii.

 

Echipa București 2021 va relua astfel procesul de candidatură și în 2016 și îl va extinde. Formula aleasă este în continuare cea a unui proces deschis publicului, prin grupuri de lucru și participare din partea întregii societăți civile. Curatoriumul București 2021, cel care a conceput programele București2021, va fi menținut și extins cu noi membri, cărora li se vor alătura curatori europeni.

 

Din iunie 2014, când au fost demarate primele acțiuni, candidatura orașului București a însemnat consultări cu sectorul cultural, atât cel instituțional, cât și cel independent, ateliere cu locuitorii orașului, proiecte artistice care i-au implicat pe bucureșteni, astfel încât programele București 2021 să reflecte întocmai nevoile și dorințele locuitorilor orașului, în materie de cultură, educație și dezvoltare urbană. Pentru prima dată, a fost demarată o cercetare amănunțită a sectorului cultural, în vederea elaborări unei Strategii Culturale pentru București. În cadrul programului CEaC, administrația locală și-a asumat adoptarea acestei Strategii Culturale, care rămâne pentru București, indiferent de rezultatul final al competiției.

 

„Primăria Generală a Municipiului București va susține în continuare candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Este șansa noastră de a revitaliza orașul, prin cultură, și de a-l reda bucureștenilor. Ne așteaptă un proces de transformare intens, pe care ni-l asumăm, iar hotărârile PMB și ale Consiliului General de anul viitor vor susține legislativ și financiar acest proces” a declarat Răzvan Sava, Primarul General interimar.

 

În perioada ianuarie – iunie 2016 toate orașele finaliste vor pregăti un al doilea dosar de candidatură, urmând ca rezultatele finale să fie anunțate în perioada August – Septembrie 2016. Candidatura orașului București la titlul de CEaC 2021 este gestionată de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Cum văd 17 artiști plastici profesioniști Orașul In-Vizibil? Cum arată sculptura care definește Bucureștiul? Cum se reflectă orașul în lucrările unui ceramist? Aflăm răspunsul vineri, 11 decembrie, începând cu ora 18:00, la vernisajul expoziției „Artă plastică în orașul in-vizibil”, care va avea loc la ARCUB Gabroveni.

 

Echipa București 2021 a provocat mai muți pictori, graficieni, sculptori și ceramiști din București să descrie orașul în care trăiesc, prin lucrările lor. Ioana-Lavinia STREINU, Mariea CHIOIBAȘ, Florin MOCANU, Ionuț-Theodor BARBU, Ilie CHIOIBAȘ, Iuri-Constantin ISAR, Eusebio SPINU, Bogdan IACOB, Adrian CURCAN, Anca IACOB, Cristian PENTELESCU, Alfred IPSER, Eugen RAPORTORU, Gheorghe FĂRCAȘIU, Victor SĂRARU, Gheorghe MARIAN au răspuns provocării și au re-creat, prin artă, orașul in-vizibil. Expoziția este curatoriată de Ioana-Lavinia STREINU și va avea loc în perioada 11-20 decembrie.

 

Expoziția „Artă plastică în orașul in-vizibil” încheie seria evenimentelor organizate sub umbrela candidaturii orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) în 2021. Candidatura orașului la titlul de CEaC este gestionată de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

În perioada 7-10 decembrie, cele 14 orașe din România care candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) în 2021 își vor susține candidaturile în fața unui juriu internațional, format din experți ai Comisiei Europene, la Ministerul Culturii. Echipa București 2021 va susține prezentarea în fața juriului, pe 8 decembrie, la ora 16:30. Lista scurtă cu orașele finaliste care vor relua procesul de candidatură în 2016 va fi anunțată după încheierea prezentărilor, la o dată care va fi comunicată de Ministerul Culturii.

 

București este reprezentat în fața juriului internațional de o echipă formată din zece membri, reprezentanți ai municipalității și ai sectorului cultural, instituțional și independent: Răzvan Sava – Primarul General Interimar al Municipiului București, Cristina Nicolescu – Consilier General, Mihaela Păun – Director ARCUB, Raluca Ciută – Manager de Program ARCUB, membru în echipa de coordonare București2021, Anca Ioniță – Lector la UNATC, membru în echipa de coordonare București2021, Cosmin Manolescu – Artist și Manager Cultural, membru în Curatorium București2021, Nicoleta Bițu – Director Asociația RomanoButiq, membru în Curatorium București2021, Anamaria Vrabie – Economist Urban, co-fondator MKBT / Creative Room, membru în Curatorium București2021, Sabina Baciu – Consultant Politici Culturale, Responsabil de Strategia Culturală pentru București și Vlad Cătuna – Organizator Comunitar la Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe).

 

București a intrat în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, cu un concept inovator, Orașul In-vizibil, care urmărește să facă vizibilă cultura și să aducă arta mai aproape de locuitorii orașului. Admițând fragmentarea orașului, lipsa conexiunilor între el și locuitorii săi, precum și lipsa încrederii care îi domină pe aceștia, Orașul in-vizibil își dorește să descopere ce îi unește pe bucureșteni și ce îi face să se implice. Să analizeze potenţialul existent şi să lucreze cu el, să se concentreze asupra punctelor comune şi să canalizeze acest potenţial. Să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare şi să i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii creativi ai oraşului.
Candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 a fost inițiată și gestionată de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.